Am ajuns sa traim zilele in care,pentru a nu fi considerati inadaptati sociali,ajungem sa facem compromisuri.De fapt,de mici copii,parintii ne-au instruit asa de bine,incat acest lucru ni se pare a fi firesc.Am crescut invatand ca pentru a ne fi bine si a nu se supara parintii pe noi,trebuie sa facem asa cum vor ei.Ni s-a imprimat in minte ca asa este normal pentru a putea trai in armonie cu semenii nostrii.
Si uitati asa,odata cu trecerea timpului,am invatat sa ne suprimam ceea ce simtim,ceea ce vrem,pentru a fi pe placut prietenilor,iubitilor ,parintilor,sefilor,etc.
Am ajuns marionetele din piesa de teatru construita de cei mai puternici dintre noi!
A devenit tot mai greu sa spunem un "NU" raspicat celor dragi,nu-i asa?
Chiar daca acel NU se afla in concordanta cu ceea ce ne doream noi la acel moment,chiar daca acel NU reprezenta felul nostru de-a fi si de-a simti...
Si astfel,ajungem sa ne pierdem pe noi insine,sa fugim de noi,sa devenim ceea ce vor altii sa fim,sa nu mai stim cine suntem cu adevarat si ce vrem,ce e mai bine pentru noi si cand sa zicem NU sau DA,indiferent de persoana din fata noastra.
Si totul incepe in copilarie...NOI suntem cei care decidem daca alegem libertatea adevarata sau libertatea ingradita in functie de preferintele si nevoile celorlalti!
