Trec anii pe langa noi, pentru ca suntem prea ocupati sa facem orice altceva,numai sa traim clipa nu.
Zilnic se repeta acelasi scenariu:job,casa,curatenie,vorbit la telefon,stat in fata calculatorului,barfind pe x sau pe y,plangandu-ne de viata mediocra,
de ghinion,blamand Divinitatea si Guvernul prost constituit.E adevarat,nu toti ne nastem copii de bani gata,iar majoritatea facem eforturi mari pentru a supravietui
de la o luna la alta.E adevarat ca majoritatea trebuie sa faca un imprumut pe 25-30 de ani pentru a avea un acoperis deasupra capului,sa se duca zilnic la servici,
sa suporte toanele sefilor exploatatori,care uita de unde au plecat....E adevarat ca dintr-un salariu de 800 de lei nu poti intretine o familie si ti se rupe inima cand copilul nu are incaltari,iar tu te gandesti ca altii se lefaie in bani.E adevarat ca in tara in care traim nu avem prea multe oportunitati de realizare si ca trebuie sa
muncesti pe branci pentru a avea ce pune pe masa copiilor.
Dar oricare ar fi situatia mea,a ta,a tuturor si indiferent de statutul social al fiecaruia,un zambet sincer nu ne costa nimic.Sunt admirabili acei oameni,care
intr-adevar au probleme grave,care au copii bolnavi si care totusi reusesc sa mai zambeasca.
Din pacate,ne comportam de parca am fi nemuritori.Intoarcem spatele aproapelui,ne dusmanim intre noi,pierdem timp in fata televizorului,in loc sa profitam de acest timp si sa vorbim unii cu altii,sa oferim dragostea noastra si din putinul nostru celor mai nefericiti.Sa ne scoatem copiii la plimbare,sa ne jucam cu ei,sa zambim si sa uitam de amaraciune,pentru ca timpul este limitat,pentru ca intr-o zi vom regreta ceea ce n-am facut,vom regreta timpul pierdut.
